TRAGEDIA NOULUI

Ortega,ne invata sa nu facem "moralei noi", onoarea de a o considera drept o noua morala.
"Morala noua", nu exista, e numai titlul pe care omul -masca il da imoralismului sau, dorintei de a nu mai avea nici o indatorire ,de a nu se mai supune nici unei legi,si reguli.
Oamenii de azi,iau atitudini tragice si se joaca de-a tragedia deoarece cred ca in lumea de astazi,tragedia nu mai este cu putinta.

Tragedia e cu putinta!
Acum s-a banalizat,face parte din mediul inconjurator, este un element inconjurator; este un element in ecologie.
Dezinteresul in care ne aflam si de care vrem sa scapam este inspaimantator si de nesuferit si este numai de natura politica.
In lupta cu evenimentele politice majore, basculam intre eroism si lasitate, intre demonstratie si haos, pentru ca, strans legat de tragismul sau "omul nou", nu poate depasi punctul sau de vedere.El este damnat sa gandeasca abstract, gratuit, eronat, abject si...mai ales -limitat-,fiind anulat de perspectiva mortii si a infinitului.
"Omul nou",fuge de absolut, ocoleste unitatile pure si relatiile dintre ele,neputand gasi purul,care este inlocuit cu formalul iluzoriu asemenea ridului sau neantului.
Parafrazandu-l putin pe Eliade am putea spune,ca:oamenii moderni,au in comun "ignoranta si uitarea!!!"

Tragedia antica este aceia a destinului; tragedia moderna, este aceia a libertatii si ea cuprinde trei fenomene actuale:
1- Invazia derbedeilor;
2- Domnia prostilor;
3- Tradarea oamenilor cumsecade;

Marele CHURCHILL a spus candva:"Eu am dreptate si tu n-ai. Iar pentru dreptul tau de a nu avea dreptate eu sunt gata sa mor."